Biblioteca Municipală ”Teodor Murășanu” Turda a organizat azi la sediul central al Școlii gimnaziale ”Teodor Murășanu” Turda ateliere educative și recreative și cu elevii clasei a IV-a A. Tema atelierelor a fost dragonul/zmeul/balaurul, pentru a marca începerea la 10 Februarrie a Anului chinezesc al dragonului, un bun prilej de a vorbi despre dragonii existenţi în basmele şi miturile lumii, dar şi pentru a ne reaminti legenda Sf Gheorghe care a omorât balaurul. Evenimentul face parte din Parteneriatul ”Cultură, lectură, creativitate” pe care Biblioteca Municipală ”Teodor Murășanu” Turda și Școala gimnazială ”Teodor Murășanu” Turda l-au încheiat împreună în acest an şcolar. Activitatea creativă, coordonată de bibliotecarele Dana Deac, Cristina Docze şi Nicoleta Cîrlea s-a derulat pe 3 grupe pentru a realiza cu ajutorul unei cutii din carton, a vopselelor acrilice, markerelor, culorilor şi cariocilor, un cap de dragon. O grupă a vopsit cutia din carton, iar celelalte 2 grupe au realizat ochii dragonului. În urma votului democratic al elevilor din clasă, au fost aleşi ochii realizaţi de eleva Lorena Raţiu. Dragonul început astăzi, urmează să fie definitivat la telierele pe care bibliotecarele le vor face cu elevii Şcolii “T Murăşanu”, sediul de pe strada Bariţiu, la final urmând ca acesta să decoreze holul de la parter. De-a lungul anilor, copiii au citit povești, au văzut filme și au ascultat cântece despre dragoni îndărătnici, dragoni drăguți, dragoni afectuoși, dragoni fermecați și dragoni timizi. Elevii de la Școala gimnazială ”Teodor Murășanu” Turda au aflat mai multe despre dragoni la atelierele de ieri și au răsfoit și li s-a citit din volumele ”Cartea dragonului” şi “Elfii”. În ceea ce privește originea dragonilor, unele teorii susțin că aceștia ar fi fost o specie de dinozauri care au supraviețuit extincției până în perioada medievală. Alte teorii mai extravagante susțin că, printre cercetările realizate la biblioteca din Alexandria, s-ar fi numărat și experimente genetice cu diferite specii. În urma acestor cercetări, ar fi fost create numeroase creaturi care acum sunt cunoscute ca „ființe mitologice”, cum ar fi Inorogul, Pasărea Phoenix, Sfinxul sau Dragonul. Cuvântul "dragon" provine din cuvântul grecesc "draconta", care înseamnă 'a sta de pază, a sta de veghe'- ceea ce sugerează că dragonii păzesc comori. De multe ori, în poveşti si mituri, aceste comori sunt descrise drept munţi de aur şi pietre nestemate, însă ele pot avea o semnificaţie simbolică- cunoaşterea absolută, nemurirea sau atingerea potenţialului ca om pentru curajosul cavaler care reuşeşte să răpună o asemenea fiară. De altfel, dragonii sunt printre puţinii monştri al căror rol în construcţii mitologice şi basme este de oponent extrem de puternic care trebuie învins pentru ca eroul să-şi încheie cu succes drumul iniţiatic. De obicei, dragonii există doar pentru a-l supune la o ultimă încercare pe erou. Spre deosebire de dragoni, alte personaje şi creaturi mitice, fie că este vorba de troli, elfi sau zâne, sunt concepute pentru a interacţiona cu eroul, pe care îl pot ajuta sau încearcă să-l abată de la destinul său, însă rolul lor ultim nu este unul combativ. Bisericile creştine au creat legende despre sfinţi neînfricaţi care, cu ajutorul lui Dumnezeu, s-au luptat şi au învins Satana, reprezentată de cele mai multe ori sub forma unui dragon. Cel mai cunoscut astfel de erou este Sfântul Gheorghe, cel care a ucis dragonul care ameninţa un oraş. Protejat de semnul crucii, el reuşeşte să salveze frumoasa fecioară şi ucide bestia. Locuitorii oraşului, impresionaţi şi recunoscători Sfântului Gheorghe, s-au convertit la creştinism. De remarcat că există și constelația Dragonului. Ea mai este numită și constelația Balaurului, însă nu cu înțelesul de șarpe năprasnic, ci cu înțelesul zmeului baladelor populare. În mitologie mulți dragoni au menirea de a păzi inclusiv informațiile, codurile, energiile pe care mulți oameni le poartă, astfel încât acestea să nu fie accesate de cine nu trebuie și de asemeni, să fie accesate numai la momentul potrivit. Dragonii sacri sunt considerați ca fiind în strânsă legătură cu trezirea conștiinței umane. Unii susțin că Dragonul nu este doar o creatură mitologică, ci reprezintă o civilizaţie cu care avem mai multe legături decât s-ar putea crede. Aproape că nu există istorie veche care să nu menţioneze dragonii ca entităţi misterioase care s-au implicat în evoluţia omenirii. Geto-Dacii considerau că şarpele este spiritul strămoşilor şi simbolul nemuririi lui Zamolxe. Zeul trac Sabazius era un şarpe care simboliza înţelepciunea şi care avea obiceiul să coboare în adâncurile pământului, întocmai ca Zamolxe. Draconarii, purtătorii steagului-dragon al dacilor, steag denumit Draco, formau o castă aparte a războinicilor. Draco este imortalizat și pe Columna lui Traian, împărat care a bătut şi o monedă cu simbolul dragonului. În anul 1962, la Constanța, a fost descoperit un excepțional tezaur arheologic. Alături de plăcile pe care era reprezentat Cavalerul Trac (personaj pe care, în opinia unora, l-a preluat creștinismul, transferând calitățile acestuia către Sfântul Gheorghe), se aflau statui ale unor zeități păgâne, printre care Isis, Mithra și Selene (Luna). Între aceste piese, a fost găsită și o reprezentare în marmură albă a șarpelui Glycon. Nicăieri pe mapamond n-a mai fost găsită vreo sculptură antică asemănătoare.